Țurțuri pe acoperiș și baraj de gheață la streașină: de ce apar și cum previi infiltrațiile
Țurțurii mari de la streașină par un decor de iarnă. De cele mai multe ori sunt însă semnul că acoperișul pierde căldură și că, la următorul dezgheț, apa poate ajunge sub țiglă, în astereală și în pereți. Mai jos explicăm cum se formează barajul de gheață, ce pagube produce și ce se poate face, atât pe termen scurt, cât și ca reparație de fond.
Cum se formează barajul de gheață
Mecanismul e simplu. Căldura din casă ajunge în pod printr-o izolație insuficientă sau montată cu goluri, încălzește acoperișul de dedesubt și topește zăpada de pe partea de sus. Apa curge spre streașină, care stă deasupra exteriorului și e mult mai rece, și îngheață din nou acolo. Cu fiecare ciclu, gheața crește și formează un baraj la marginea acoperișului (argesulonline.ro).
Concluzia importantă: problema nu este frigul de afară, ci căldura care scapă din interior.
De ce produce infiltrații
Învelitorile din țiglă, tablă sau șindrilă sunt făcute să lase apa să curgă la vale, nu să stea pe ele. În spatele barajului de gheață se strânge un lac mic de apă din topire. Acea apă caută drum printre țigle, pe la suprapuneri și pe la cuie, ajunge pe folia de sub învelitoare și, dacă folia e ruptă sau lipsește, pe astereală și pe zidul de sub streașină.
Rezultatul îl vezi la interior în zilele de dezgheț: pete pe tavan aproape de pereții exteriori, tencuială umflată, mucegai în colțurile camerelor de la ultimul nivel. Pe exterior, apa care trece pe sub jgheab udă fațada și soclul. Pe termen lung pot fi afectate și elementele de lemn ale acoperișului.
Semnele că ai o problemă
- o bandă groasă de gheață pe toată lungimea streașinii, nu doar câțiva țurțuri izolați;
- zăpada se topește repede pe acoperișul tău, în timp ce pe casele vecine stă;
- jgheaburile sunt pline de gheață și se îndoaie sub greutate;
- urme de apă pe scândura de streașină sau pe fațadă, sub jgheab;
- pete pe tavan care apar sau se măresc la dezgheț.
Cauza principală: căldura care ajunge în pod
Soluția de fond nu este spargerea gheții, ci o termoizolație continuă a planșeului de sub pod, astfel încât podul să rămână rece iarna, apropiat de temperatura de afară (argesulonline.ro).
Ce verificăm de obicei:
- grosimea și continuitatea izolației de pe planșeu: goluri, zone tasate, margini neacoperite lângă streașină;
- trapa de acces în pod, adesea neizolată și neetanșă;
- trecerile prin planșeu: coșuri de fum, tubulatură de ventilație, cabluri, spoturi încastrate, prin care aerul cald urcă direct în pod;
- bariera de vapori pe partea caldă a izolației, fără rupturi.
Ordinea straturilor și greșelile frecvente le-am detaliat în ghidul despre termoizolația planșeului de pod. La mansarde, unde izolația stă între și sub căpriori, regulile sunt aceleași: stratul trebuie să fie continuu până la streașină.
Ventilarea acoperișului
Chiar și cu o izolație bună, o parte din căldură trece. Un acoperiș ventilat o elimină: aerul rece intră pe la streașină, circulă pe sub învelitoare și iese pe la coamă. Dacă intrările de la streașină sunt astupate cu vată, moloz sau cuiburi de păsări, ventilarea nu mai funcționează și acoperișul se încălzește neuniform.
Ventilarea depinde și de folia de sub învelitoare. Diferența dintre folia anticondens și membrana difuzivă și ce înseamnă valoarea Sd am explicat-o în articolul despre folii de acoperiș.
Streașina, jgheabul și membrana de sub învelitoare
Pe zona streașinii, unde riscul de apă stagnantă e cel mai mare, contează câteva detalii de execuție:
- folia sau membrana de sub țiglă trebuie să ajungă până în jgheab, cu un șorț de tablă care conduce apa în el, nu pe după el;
- o membrană de etanșare suplimentară pe primii metri ai acoperișului, sub folie, protejează astereala acolo unde se formează gheața; detaliul îl stabilește proiectantul sau executantul după tipul de învelitoare;
- jgheaburile trebuie curățate de frunze toamna, altfel apa stă în ele și îngheață mai repede.
Dacă la dezgheț descoperi țigle sparte sau deplasate, vezi și ghidul despre reparația acoperișului din țiglă.
Ce faci în timpul iernii și ce nu
Ce poți face:
- îndepărtezi zăpada de pe marginea acoperișului cu o greblă de acoperiș cu coadă lungă, stând pe sol;
- delimitezi zona de sub streașină, ca nimeni să nu treacă pe sub țurțurii mari;
- notezi unde apar petele la interior și în ce zile, ca să poți arăta exact locul la evaluare.
Ce nu e recomandat:
- să spargi gheața cu ciocanul sau toporul: rupi țigle, deformezi jgheabul și poți rupe folia;
- să urci pe acoperiș sau pe scară pe gheață fără echipament de siguranță;
- să torni apă caldă sau să folosești flacără deschisă pe streașină.
Un cablu de degivrare în jgheab ajută la scurgerea apei, dar nu elimină cauza. Reparația de fond (izolația podului, ventilarea, detaliile de la streașină) se planifică pe vreme uscată; lista de verificări de toamnă o găsești în checklist-ul pentru acoperiș înainte de iarnă.
Evaluare
Dacă ai țurțuri mari în fiecare iarnă sau pete pe tavan la dezgheț, echipa EVO Construct poate verifica acoperișul, podul și streașina și îți poate spune de unde vine apa. Contactează-ne de pe pagina de contact pentru o evaluare la fața locului.
Surse
- argesulonline.ro (articol publicitar), „Țurțurii de pe acoperiș nu sunt normali: ce legătură au țurțurii cu izolația podului”: https://argesulonline.ro/turturii-de-pe-acoperis-nu-sunt-normali-ce-legatura-nestiuta-au-turturii-cu-izolatia-podului/

